Cehii in Imperiul Habsburgic

                                   Cehii în Imperiul Habsburgic între 1849-1914

În toată Europa și implicit în țările cehe au pătruns noile idei liberale,s-a luptat pentru eliminarea barierelor de pănă atunci ale stărilor și au fost lichidate ultimele reminiscențe ale drepturilor feudale particulare.Principala nouă identitate a devenit poporul sau ideologia naționalismului care treptat a înlocuit identificarea mai veche bazată pe dreptul populației de a face parte dintr-o anumită țară ca ansamblu politic.

La cehi,revoluția a apărut în situația în care ei dețineau o poziție de naționalitate inferioară în cadrul monarhiei habsburgice.Limba germană avea un rol dominant in administrația de stat ,în învățămîntul superior și în toate celelalte aspecte interne,inclusiv în provinciile unde se vorbea cea mai curată limbă cehă.Revendicările social-politice dobîndesc și o formă națională sau lingvistică. Revoluția din Cehia s-a înscris în spiritul revoluțiilor care au cuprins Europa în primăvara lui 1848.În Cehia,revoluția a avut două etape-o etapă mai liniștită care ia forma revendicărilor și a petițiilor,și o a doua etapă concretizată prin lupte sîngeroase.La sfărșitul lui februarie 1848,la Praga sosesc vești despre revoluția de la Paris,iar asociația Repeal a convocat pentru 11 martie o intălnire publică a cetățenilor praghezi la Svatovaclavske Lazne,un cartier din Praga.Acolo se redactează o petiție cu principalele revendicări ale cehilor,cele mai importante fiind cele de limbă și cele de drept statal liberale.Pe 19 martie o delegație pleca la Viena pentru a prezenta  petiția guvernului,care nu respinge petiția,dar care dă un răspuns evaziv,ceea ce îi nemulțumește pe cehi.Astfel se întocmește o nouă petiție în care se sublinia legătura de drept statal care trebuia să existe între țările coroanei cehe,un organ de reprezentare modern,ales liber și un minister cu responsabilități sociale.Împăratul Ferdinand dă curs favorabil majorității punctelor din cea de-a doua petiție.

         În aprilie 1848 ia sfărșit faza idilică a revoluției cînd izbucnesc toate celelalte divergențe care deocamdată mocneau,pe primul loc aflăndu-se problema națională.Încă din martie 1848  se întruniseră scriitorii cehi si germani care proclamaseră solidaritatea celor 2 naționalități în țară.Însă o lună mai tîrziu lucrurilie se schimbă radical.Problema a reprezentat-o atitudinea cehilor față de unitatea națională și de stat germană pregătită la Frankfurt pe Main.Francisek Palacky refuză invitația de a participa la dezbaterile de acolo,o eventuală participare însemnînd faptul că cehii sunt de acord cu încorporarea lor într-o viitoare Germanie Unită.Ca raspuns,germanii vor ieși din comitetul național.Din acest moment revendicările cehe capătă un pronunțat caracter politic.În această situație,guvernul îl înlocuiește pe Rudolf Stadion din funcția de administrator al guberniei cehe cu contele Lev Thun,un simpatizant al mișcării cehe.În iunie 1848,la Praga are loc Congresul slav care venea ca o contrapondere față de parlamentul de la Franckfurt pe Main,care sub influența lui Frantisek Palacky și a adeptilor săi s-a limitat doar la reprezentanții naționalităților slave din Austria. Participanții vor opta pentru păstrarea monarhiei habsburgice cu condiția să le fie îndeplinite o serie de revendicări.Însă la Praga  au loc ciocniri violente între armata condusă de prințul Alfred Windischgratz și oamenii care se întorceau de la liturghia de fraternizare din Vaclavske Namiski.Praga este cuprinsă de  lupte și se ridică baricade care au fost ocupate de studenți înarmați conduși de tănărul Josef Vaclav Fric.Însă luptele se încheie destul de repede cu victoria clară a armatei austriece.Praga capitulează pe 17 iunie,iar la 26 iunie Comitetul național este desființat și corpul înarmat ceh Solidaritatea este dizolvat.Radicalismul ceh s-a sfărșit odată cu complotul din mai 1849,în urma căruia a fost decretată stare de asediu în orașul Praga și arestați politicienii democrați.Sunt reduși la tăcere și liberalii.Palacky se retrarge în muncă științifică.Mulți revoluționari se retrag,iar alții trec de partea guvernului.

Principala figură în cadrul imperiului a devenit,dupa înfrîngerea revoluției,Alexander Bach,un avocat vienez.Printre primele măsuri ale noului regim se numără decretele de Crăciun,din 31 decembrie 1851 prin care a fost abolită vechea constituție și introduse principiile regulamentului organic.Dintre libertățile cucerite în 1848 au fost păstrate doar:egalitatea cetățenilor în fața legii,libertatea religioasă,abolirea iobagiei.Este limitată considerabil autonomia care s-a păstrat numai la nivel de localități,dar și consilierii aleși trebuiau să jure credință împăratului.Se reduce numărul de ore de predare a limbii cehe în școli,acest lucru petrecăndu-se în 1854.Sunt puse sub control polițienesc instituțiile ștințifice.Mișcarea națională cehă este din nou pusă într-o situație dificilă și obligată să se limiteze doar la aspectele pur culturale.În această perioadă apar opere remarcabile ale literaturii cehe dintre care amintim ”Bunicuța” lui Bozena Nemcova sau colecția de balade”Kytice”a lui Karel Jaromir Erben. Se instituie un sistem administrativ care avea la bază comuna autonomă.Un instrument important pentru dezvoltarea mediului de afacere au fost camerele de comerț și a micilor meseriași care din 1859 au fost organizate ca asociații de industriași într-o anumită regiune.

Un rol important în transformarea învățămăntului îl va avea noul ministru al învățămăntului,Leo Thun. În a doua jumătate a secolului 19 țările cehe vor face parte din regiunile cu cel mai înalt grad al științei de carte.Principalul merit în acest sens l-au avut reformele școlare de mare anvergură de la sfărșitul anilor 60 care au permis construirea unei rețele întinse de școli elementare.După terminarea școlii generale,copiii puteau să intre la o școală orășenească unde primeau o educație practică bună,la un liceu clasic real,sau chiar la academia comercială.După împărțirea Politehnicii din Praga în 1869 și a Universitatii Carol Ferdinand în 1882 in școli superioare independente,în funcție de limba de predare,toate cursurile puteau fi absolvite în limba cehă.Facultățile de filologie se vor transforma în facultăți cu drepturi depline și nu vor mai fi doar un loc de pregătire pentru studiile următoare.În februarie 1861 are loc proclamarea unei noi constituții care va aduce  schimbări în statutul țărilor cehe.Un efect neașteptat l-a avut apariția în ianuarie 1862 a primului număr din Narodni listy, în care F.L.Rieger a schițat programul politic  ceh în care cerea egalitate națională în drepturi ,drepturi cetățenesti și o largă autonomie.Consiliul imperial dezbate și adoptă o serie de revendicări din programul lui Rieger.Însa consiliul respinge,poate cea mai importantă revendicare,cea care viza  recunoașterea poziției speciale a țărilor coroanei cehe.Prin urmare,deputații cehi au luat hotărărea de a nu mai participa la dezbaterile consiliului.